despre

The NO Project powered by Bancpost reprezintă o campanie de sensibilizare a publicului, care se adresează în special tinerilor, în scopul creșterii nivelului de conștientizare asupra fenomenului traficului de persoane prin artă, sport, muzică, dans, film, activități educative și “social media”. The No Project powered by Bancpost a fost creat și va fi implementat la nivel național, ținându-se cont de nevoile specifice, contextul și realitățile pe care le îmbracă infracțiunea de trafic de persoane în România.

Scopul acestei campanii este acela de a informa, a inspira și a motiva tinerii să acționeze proactiv împotriva sclaviei moderne – punându-și la dispoziție talentul, pasiunea și energia pentru a informa publicul asupra acestui fenomen. România este o țară vulnerabilă la traficul de persoane. De aici sunt recrutate multe victime, acesta fiind și motivul pentru care acționăm în sensul prevenirii traficului de persoane. Este nevoie ca adolescenții, tinerii, dar și persoanele cu dizabilități de toate vârstele să învețe să recunoască Semnalele de Avertizare, în situația în care traficanții ar încerca să îi recruteze. De asemenea este nevoie ca potențialele victime să înțeleagă că promisiunea unei “vieți mai bune în altă parte” este, de multe ori, o minciună. La fel de importantă este cunoașterea strategiilor pe care le folosesc victimele aflate deja sub controlul traficantilor pentru a se elibera.

Infracțiunea

Traficul de persoane înseamnă comerțul ilegal cu oameni. Înseamnă sclavie modernă. Sclavia apare în momentul în care o persoană își exercită controlul total asupra alteia, folosindu-se de violență pentru a menține acest control, o exploatează sexual în scop comercial sau o exploatează economic, remunerând-o insuficient sau deloc pentru munca ori serviciile oferite și nu îi permite să iasă din această situație.

Violență, Control, Profit, toate stau la baza traficului de persoane.

Forme de exploatare

Astăzi, între 20 și 30 de milioane de oameni, inclusiv copii, se află în situații de sclavie în întreaga lume. Victimele infracțiunii de trafic de persoane sunt exploatate în mai multe feluri: exploatare sexuală în scopuri comerciale, pornografie, cerșetorie forțată, constrângerea la comiterea de furturi, muncă în fabrici și în construcții, în agricultură, în producția de ceai, cafea și cacao, țesătorii, minerit sau pescuit. Lucrătorii din spații rezidențiale, hoteluri, restaurante sau saloane de frumusețe pot deveni de asemenea victime ale traficului de persoane.

Victimele

Oricine poate fi victimă – chiar și tu. Victimele acestei infracțiuni pot avea educație bună, după cum pot avea educație formală redusă. Pot proveni din orașe importante sau din zone rurale. Pot fi bărbați sau femei, tineri ori vârstnici. Un factor comun pentru victime îl reprezintă vulnerabilitatea lor.

Vulnerabilitatea

Victimele sunt în general vulnerabile la promisiunile false făcute de traficanți întrucât mediul lor apropiat pare să nu le ofere nici o speranță. Oportunitățile reduse de angajare, lipsa suportului social, insuficiența alternativelor educaționale, sărăcia, teribilismul, mediul familial marcat de violență, abuz sexual sau neglijare, sunt factori care generează vulnerabilitate.

Copiii

Copiii sunt cele mai vulnerabile victime la nivel global – manifestă încredere, sunt inocenți și au nevoie de iubire. Cerșetoria forțată și constrângerea la comiterea de furturi, exploatarea sexuală în scop comercial, pornografia, munca în fabrici, în agricultură, în mine, pescuitul, țesutul covoarelor, recoltarea de cacao, culegerea bumbacului, copiii – soldați. Toate sunt forme ale exploatării copilului de către traficanții de minori.

Băieți și fete din orașe mari, orășele și sate din România sunt recrutați de traficanții din zonă sau din străinătate. Copiii români sunt forțați să ofere servicii sexuale, să cerșească sau să fure pe străzi, peste tot în Europa. În România, ei pot fi forțați să apară în filme pornografice sau sunt “livrați” în case, hoteluri, pe străzi, în diferite cartiere, pentru exploatare sexuală în scop comercial. Într-unul dintre aceste cartiere poți locui chiar tu. Toate acestea se întâmplă pentru profit.

Traficanții

Traficanții nu sunt întotdeauna ușor de identificat. Aceștia pot fi persoane cunoscute: un vecin, un prieten, partenerul de cuplu, soțul, un coleg sau un membru al familiei. Pot fi o persoană necunoscută sau o firmă: un prieten din mediul online, o persoană din chat room, o companie fictivă de recrutare, o falsă firmă de plasare a forței de muncă, un furnizor de ofertă educațională (de asemenea fictiv).

Minciuna traficantului

Minciuna: “Te așteaptă o viață mai bună în altă parte”.
În momentul în care traficanții se prezintă cu broșuri atractive, privirea surâzătoare și povești frumoase despre succesul economic, independența financiară și oportunități în altă parte, viitorul pare brusc mai luminos.

Greșit. La doar câteva ore după intrarea în sclavie va începe procesul de distrugere psihică a persoanei. Violuri, bătăi, tortură, înfometare, abuz psihologic, amenințări cu violența la adresa membrilor familiei victimei: toate acestea sunt metode folosite pentru a câștiga controlul complet asupra victimei nou-intrate în exploatare. Scala pe care se pot desfășura violențele este nelimitată, fiind alimentată de scopul traficanților de a obține bani.

Acțiunea

Traficul de fiinţe umane este o crimă inacceptabilă, întrucât nu există drept de proprietate asupra altei persoane. Totuşi, sclavia este peste tot.

În timpul în care citeşti acest text, există oameni care sunt bătuti, arşi, tăiaţi, înfometaţi, biciuiţi, torturaţi, violaţi – toate pentru profit.
Acesta este un ‘subiect’ despre care unii oameni nu vor să audă. Îi face să se simtă inconfortabil. E mai usor să întoarcă privirea în altă parte sau să dea vina pe victime. Cu toate acestea, noi spunem că e inacceptabil să NU vorbim despre traficul de persoane şi sclavie.

Acestea există pentru că noi permitem. Acţiunile şi deciziile unei persoane fac diferenţa. Tu eşti acea persoană.

Împreună, suntem parte din schimbare

  • Fii informat. Citeşte articolele de pe www.thenoproject.ro pentru a învăţa mai multe despre traficul de persoane.
  • Fă ceea ce iţi place – artă, muzică, literatură, dans, sport pentru a vorbi celorlalţi despre sclavia modernă şi pentru a contribui la stoparea traficului de persoane. Invită-ţi prietenii, familia, vecinii, colegii (de clasă, de serviciu) să ţi se alăture.
  • Fii parte din The NO Project powered by Bancpost, realizat cu susţinerea partenerilor! Avem nevoie de tine!
  • Reţine numărul de la HelpLine-ul ANITP (0 800 800 678) şi semnalează potenţiale situaţii de trafic de persoane.
  • Fii responsabil social. NU apela la serviciile persoanelor despre care bănuieşti că sunt victime ale traficului; nu cumpăra bunuri dacă nu eşti sigur de provenienţa lor legală nu eşti sigur; nu încuraja cerşetoria.
  • Sprijină instituţiile şi organizaţiile care luptă împotriva traficului de persoane în România.
  • Anunţă autoritaţile dacă ai cunoştinţă despre cazuri de trafic de persoane sau dacă ai suspiciuni în acest sens.

Semnale de avertizare

Dacă o persoană, online sau direct, iţi oferă un loc de muncă în altă parte, există posibilitatea ca ea sa fie traficant. Toate victimele traficului de persoane au gândit că “asta nu mi se poate întâmpla niciodată mie”. Dar s-a întamplat, iar consecinţele au fost cumplite.

  • “Bineînţeles că poţi avea încredere în mine, doar sunt de prin partea locului, nu?”
  • “Nu-ţi face griji, vom avea noi grijă de tot, biletele pentru tine, viză pentru tine, ne ocupăm de toate pentru tine”
  • “Ah… nu reuşeşti să găseşti website-ul firmei? Da, spuneau că au ceva probleme cu el.”
  • “Asta e o şansă care vine o dată în viaţă! Am făcut la fel şi uite câţi bani am acum.”
  • “Sigur că te iubesc. Ce păcat că nu pot veni cu tine acum. Dar o să ajung și eu mai târziu, e în regulă să pleci cu prietenul meu.”
  • “Hai să nu vorbim despre asta cu familia ta. Îi va supăra.”
  • “Nu, e prea târziu să te răzgândeşti. Ţi-am plătit deja biletul.”
  • “O să am eu grijă de copilul tău și tu poți merge să lucrezi pentru prietenii mei.”
  • “Te pricepi bine la asta. Vei fi cea mai bună de acolo.”
  • “De ce te-ai supărat? Nu e ceva permanent; asta e pentru viitorul familiei noastre.”
  • “Voi avea grijă de copilul tău ca și cum ar fi al meu.”
  • “Contract legal? Nu acum….întâi trebuie să înveţi limba.”
  • “Eu nu sunt ca alţii. Mie imi place să ajut oamenii. Uită-te la pozele astea. Vezi cât de fericite sunt fetele?”
  • “Îi cunosc. Îţi vor da tratamentul medical pe gratis, te vor ajuta şi cu altele… ei nu sunt ca românii.”

Aceste fraze pot fi primii paşi către înşelăciune, control, izolare, dezorientare, violenţă, moarte.

E important pentru tine!

  • Să verifici angajatorul prin intermediul HelpLine-ului ANITP (0 800 800 678)
  • Să ştii unde mergi şi să cunoşti detalii minime despre legislaţie (dreptul muncii, protecţie socială, asistenţă medicală)
  • Să semnezi un contract de muncă în limba română
  • Să ştii programul de muncă şi salariul real
  • Să ai contactele misiunilor diplomatice române din ţara în care pleci
  • Să ai numerele de HelpLine anti-trafic din România şi din ţara în care pleci
  • Să laşi acasă copii după toate documentele tale personale
  • Să păstrezi comunicarea cu familia şi cei apropiaţi

Codul în caz de pericol

Dacă te hotarăşti să mergi să munceşti în străinatate, stabileşte împreună cu rudele tale o “Expresie în caz de pericol”. O “Expresie în caz de pericol” funcţionează ca un cod personal. Ar trebui să pară “firesc” atunci când o persoană ca tine întreabă la telefon ceva de genul: “Ce mai face căţeluşul meu?” (doar că tu nu ai un căţel) sau “Ai apucat să-mi zugrăveşti camera?” (chiar dacă tu nu ţi-ai pus niciodată problema zugrăvirii camerei). Aceste propoziţii arată celeilalte persoane că tu eşti în pericol, fară a trezi suspiciunile traficanţilor.

Te poți afla într-o situație de risc dacă o altă persoană:

  • se oferă să îți împrumute bani pentru a-ți plăti biletul de călătorie sau șederea
  • îți propune să pleci cu documente false
  • te sfătuiește să nu declari motivul real al călătoriei tale la punctul de frontieră
  • dorește să păstreze cartea ta de identitate sau pașaportul pentru că “așa e în siguranță”
  • îți cere telefonul mobil
  • îți spune să nu iei bagaje cu tine

Dacă ești în pericol:

  • Încearcă să apelezi la HelpLine-ul ANITP (0 800 800 678)
  • Încearcă să părăsești locul în care ești ținut(ă) fără voia ta
  • Contactează poliția sau Ambasada/Consulatul României din țară în care te afli
  • Informează orice persoană cu care intri în contact despre faptul că ești o victimă a traficului de persoane
  • Trimite un mesaj SOS unei rude sau unui prieten apropiat care se află în România (prin telefon, sms, etc)

“Nu cred că asta mi se poate întâmpla mie” e un mod de gândire care poate duce la experienţe cu consecinţe grave, chiar fatale.

ANITP Hotline Number

0 800 800 678 - apel gratuit din România
+40 21 313 31 00 - apelabil și din străinătate

Folosește-ți talentul și contribuie la stoparea traficului de persoane

Parteneri

BANCPOST ANITP ANITP ANITP THENOPROJECT